Ce este cardiologia?
Cardiologia este o ramură medicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul afecțiunilor cardiovasculare, printre care se regăsesc defecte cardiace congenitale, boala coronariană / cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă, bolile cardiace valvulare și tulburările de ritm cardiac.
Medicii care se specializează în acest domeniu se numesc cardiologi. În ciuda faptului că sistemul cardiovascular este invariabil asociat cu sângele, cardiologia se ocupă doar în mică măsură de afecțiunile sangvine, cu câteva excepții care țin de funcția cardiacă și tulburările de coagulare. Cardiologii specializați în bolile inimii adultului sunt diferiți de cei care se ocupă de cardiologia
pediatrică. Aspectele chirurgicale nu sunt incluse în activitatea cardiologului și sunt rezervate chirurgilor cardiovasculari.
Statistici cardiovasculare
Conform statisticilor publicate de organizația mondială a sănătății (OMS), bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel global, fiind responsabile pentru aproximativ 17,9 milioane de decese în fiecare an. Mai mult de 4 din 5 decese cauzate de bolile cardiovasculare sunt provocate de infarcte miocardice și accidente vasculare cerebrale (AVC), iar o treime dintre aceste cazuri apar prematur, la persoane sub 70 de ani.
Cei mai importanți factori de risc pentru apariția evenimentelor cardiovasculare sunt reprezentați de:
- Dieta nesănătoasă, bogată în grăsimi și săracă în fructe și legume;
- Sedentarismul și lipsa activității fizice regulate;
- Fumatul;
- Consumul excesiv de alcool;
- Hipertensiunea arterială;
- Nivelurile crescute ale glucozei în sânge (glicemie);
- Nivelurile crescute ale lipidelor din sânge;
- Supragreutatea și obezitatea.
Când este necesar să apelezi la un medic cardiolog și cum te pregătești pentru investigații? Decesul prematur poate fi prevenit prin identificarea acestor factori de risc și modificarea acestora cu ajutorul sfaturilor si tratamentelor oferite de cardiolog.
Simptome boli (afecțiuni) cardiace
Câteva dintre cele mai frecvente simptome pe care le raportează pacienții cu afecțiuni cardiovasculare și pentru care este indicat să vă prezentați la medic sunt:
- Respirația grea;
- Durerea în piept;
- Palpitațiile (senzația de “fluturi în piept”, bătăi neregulate ale inimii);
- Amețeală/slăbiciune;
- Greață;
- Transpirațiile;
- Fatigabilitatea;
- Creșterea foarte rapidă în greutate, alături de picioare umflate;
- Tuse;
- Colorația albastră a unghiilor sau buzelor;
- Leșinul.
Este important de știut că afecțiunile cardiace pot fi responsabile de degradarea funcției altor organe esențiale, precum rinichii, ficatul, sau creierul. Medicul cardiolog are competență în evaluarea
gradului de afectare al acestor organe. În plus, există măsuri specifice care pot fi urmate pentru a prezice riscul de apariție a complicațiilor cardiovasculare în funcție de parametri individuali și prin intermediul investigațiilor menționate mai sus.
Este recomandat ca orice persoană să își efectueze analize medicale de sânge privind profilul lipidic (colesterolul, trigliceridele) măcar o dată între vârstele de 9-11 ani și 17-21 ani. Dacă nu le-ați efectuat la aceste vârste, este foarte important să le efectuați cât mai repede și să vedeți un medic cardiolog. Un consult cardiologic este recomandat oricărei persoane măcar o dată până în vârsta de 40 ani.
Analizele cardiologice necesare pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine vor fi recomandate de către medicul cardiolog în urma unei discuții inițiale în care acesta ascultă cu atenție relatarea
pacientului despre simptomele care îl neliniștesc.
Pentru a obține informații cât mai exacte, medicul poate adresa o serie de întrebări suplimentare, dintre care cele mai importante sunt:
- Când au început simptomele?
- Simptomele sunt continue sau periodice?
- Cât de severe sunt simptomele dumneavoastră?
- Ce pare să vă atenueze simptomele, există ceva care v-a ajutat?
- Pare să existe ceva ce vă agravează simptomele?
- Aveți antecedente familiale de boli de inimă, diabet, hipertensiune arterială sau alte boli grave?
Consult cardiologic de specialitate
Doctorii au la dispoziție câteva investigații cardiologice esențiale pentru diagnosticul afecțiunilor cardiovasculare, prin intermediul cărora sunt completate informațiile obținute prin examenul cardiologic inițial: Electrocardiograma EKG (ECG)
Înregistrează activitatea electrică a inimii prin intermediul unor electrozi care se atașează temporar pe piept, oferind informații despre felul în care bate inima.
Ecocardiografii
Ecocardiografia cardiacă reprezintă o investigație care permite formarea unor imagini ale inimii folosind undele sonore. Dacă este utilizată funcția Doppler, poate fi evaluat felul în care circulă sângele prin inimă. În funcție de scopul ecocardiografiei și de caracteristicile cardiace evaluate prin intermediul acesteia, există mai multe subtipuri de ecografie cardiacă:
- Ecocardiografie Doppler Uzuală (ecografia inimii cel mai frecvent realizată)
- Ecocardiografie Doppler Avansată
- Ecocardiografie Doppler Cardiacă de Resincronizare
Eco Doppler Venos (Ecografie Vasculară)
Este similară ecocardiografiei, doar că se evaluează structura și fluxul de sânge la nivelul venelor membrelor superioare sau inferioare.
Același principiu este utilizat și pentru evaluarea arterelor membrelor sau arterelor carotide, caz în care investigația poartă numele de Eco Doppler Arterial.
Test Holter EKG 3-12 derivații cu monitorizare 24, 48 sau 72 de ore
Acest tip de investigație reprezintă o electrocardiogramă (EKG) înregistrată în mod continuu pe o perioadă de 24 sau 48 ore. Pacientului i se atașează de suprafața pieptului un aparat care monitorizează felul în care bate inimii în cursul activității zilnice obișnuite.
Monitorizare ambulatorie TA (Tensiune Arteriala) 24-48 ore
În acest mod se măsoară la intervale regulate și scurte, timp de 24 sau 48 ore, presiunea (tensiunea) arterială. Pacientului i se atașează de braț o manșetă pe care o va purta de-a lungul perioadei indicate și care în anumite momente se va umfla pentru a măsura tensiunea arterială.
Boli cardiovasculare (cardiace)
Principalele boli ale inimii și sistemului vascular diagnosticate in cabinetul de cardiologie prin intermediul investigațiilor descrie mai sus sunt:
- aritmii cardiace sau tulburări de ritm
- disfuncții cardiace: insuficiența cardiacă
- boli infecțioase cardiace: miocardite, endocardite
- boli ale miocardului (mușchiul inimii): cardiomiopatia dilatativă, hipertrofică sau restrictivă
- boala coronariană
- boli valvulare
- boli cardiace congenitale (boli la inimă prezente încă de la naștere)
- hipertensiune arterială sau HTA
- boala arterială periferică
- tromboze venoase superficiale sau profunde
- boala cardiacă reumatică: afectarea mușchiului inimii și valvelor cardiace în urma unei infecții streptococice
- boli ale arterei aorte: anevrisme de aortă, disecția de aortă
Cum se pot preveni bolile cardiovasculare?
Există o serie de strategii foarte bine puse la punct, prin aplicarea cărora poate fi redus semnificativ riscul de apariție al bolilor cardiovasculare. Multe dintre acestea presupun adoptarea unui stil de viață sănătos, iar cardiologul dumneavoastră vă poate ajuta să adaptați aceste strategii propriilor nevoi.
- Renunțați la fumat: atât fumatul activ, cât și cel pasiv au consecințe dintre cele mai grave asupra stării de sănătate a vaselor de sânge. După un an de la oprirea completă a fumatului, riscul bolilor cardiace scade la jumătate comparativ cu riscul avut de un fumător.
- Activitatea fizică zilnică ține sub control greutatea și scade riscul de apariție a hipertensiunii arteriale, hipercolesterolemiei și diabetului zaharat de tip 2. 30-60 de minute pe zi de activitate fizică reprezintă idealul, însă daca nu ați mai exersat de o perioada lungă de timp, puteți începe cu 150 de minute de exerciții aerobice moderate pe săptămână (mers în pas alert), sau 75 de minute de activitate aerobică intensă pe săptămână (alergat).
- Adoptarea unei diete sănătoase, care să cuprindă legume, fructe, carne slaba, lactate cu conținut redus de grăsimi și cereale integrale. În plus, o dietă sănătoasă pentru inimă presupune un aport redus de sare, zahăr, carbohidrați procesați, alcool, respectiv grăsimi saturate și trans.
- Menținerea unei greutăți sănătoase, definită printr-un indice de masă corporală (IMC) < 25.
Cum se pot trata bolile cardiovasculare?
Tratamentul bolilor cardiovasculare depinde de tipul de afecțiune de care suferă fiecare pacient, însă posibilitățile terapeutice variază de la modificări ale stilului de viață, medicație și până la intervenții
minim invazive sau chiar chirurgie cardiovasculară deschisă. Toate aceste linii de tratament sunt prezentate în detaliu de către medicul cardiolog în cadrul controlului cardiologic, și adaptate nevoilor fiecărui pacient cardiac, astfel încât să se obțină rezultate cât mai bune pentru o recuperare cardiovasculară rapidă.